Newsletter
Dictionar Auto

  • ABS
  • (Antilock braking system) - Sistem anti-blocare la franare care impedica blocarea rotilor la franare si pierderea controlului asupra volanului pe suprafete alunecoase. Sistemul de control electronic al franarii face ca rotile automobilului sa nu se blocheze, incetinirea lor facandu-se pe baza de impulsuri cu frecventa foarte mare, fara patinare si cu un control permanent al directiei. Fiecare roata este dotata cu un senzor de viteza care reduce presiunea de franare. Actioneaza asupra rotii care se invarte mult mai incet decat celelalte; cu ajutorul senzorilor inductivi, calculatorul ABS, monitorizeaza viteza de rotaÅ£ie a roÅ£ilor, dacă o roată tinde să se blocheze forta de frânare va fi scazuta până când alunecarea este anihilată. Sistemele ABS pot avea 2,3 sau 4 canale care pot si setate pentru un set de roti sau pentru fiecare roata in parte.     

  • ABS
  • Sistemul ABS (Antilock Braking System) a fost creat pentru a ajuta conducatorul auto sa mentina controlul directiei si sa impiedice vehiculul sa derapeze in timpul franarii. Aparut la mijlocul anilor 1980, ABS-ul echipeaza acum din ce in ce mai multe vehicule, tendinta fiind de a se impune ca echipament obligatoriu pe toate autovehiculele noi.

    Sistemul ABS are doua functii principale:
    - repartitia electronica a franarii intre fata si spate, prin reglarea alunecarii rotilor spate
    - prevenirea blocarii rotilor la franare, prin reglarea independenta a alunecarii celor 4 roti.

    Modularea franarii asigurate de sistemul ABS este independenta de efortul asupra pedalei de frana. De aceea, in caz de urgenta, este recomandat sa aplicati asupra pedalei de frana o presiune puternica si continua. Nu sunt necesare apasari succesive ale pedalei.

    Punerea in functiune a dispozitivului ABS se manifesta printr-o pulsatie mai mult sau mai putin puternica resimtita la pedala de frana. Pe carosabilul uscat sau usor umed, veti observa ca distanta de oprire este aproape aceeasi ca in cazul franelor obisnuite. Pe gheata sau pe zapada, dimpotriva, distanta de oprire este mai lunga.

    Va recomandam sa fiti preventivi si sa opriti la o distanta considerata sigura fata de celelalte autovehicule sau obstacole. Franarea si directia vehiculului sunt limitate de forta de tractiune pe care pneurile o pot genera. Testele au aratat ca pneurile de iarna reduc, in conditii de carosabil de iarna, din distanta de oprire a unui vehicul dotat cu sistem de franare ABS.

    Instaland patru pneuri de iarna in loc de doua, veti mentine o tractiune egala pe fiecare roata care va va ajuta sa conduceti, opriti si sa accelerati vehiculul in siguranta.

    Indicatorul ABS
    Indicatorul martor al ABS lumineaza cateva secunde la punerea contactului, timp in care sistemul isi face o auto-verificare. Uneori martorul luminos poate fi insotit si de un semnal sonor (doar la anumite modele de masini). Cand indicatorul se stinge, sistemul este operational.

    Daca martorul luminos nu se stinge dupa cateva secunde, atunci sistemul are o defectiune. Franele functioneaza normal, dar nu mai beneficiaza de avantajele ABS. Se poate continua drumul normal, dar cu precautie, intrucat la o franare mai brusca rotile se pot bloca ducand la alunecarea necontrolata a vehiculului si la imposibilitatea virarii.

    Verificati cat mai repede ABS-ul in service-ul specializat al marcii masinii.

  • ABSORBITOR DE SOCURI
  • Dispozitiv care transforma miscarea in caldura, in general prin impingerea fortata a uleiului prin canale interne inguste ce fac parte dintr-un dispozitiv tubular. Absorbitorii de socuri, folositi in special pentru a atenua efectul oscilatiilor suspensiei, sunt in general hidraulici.

  • AC
  • Acronim pentru Aer Conditionat. Uneori, in mod impropriu, se foloseste si sinonimul A/C, forma ortografica specifica, de regula, limbii engleze.    

  • ACC
  • Abreviere preluata din limba engleza pentru Adaptive Cruise Control (control adaptiv al vitezei de croaziera). Sistemul ACC permite mentinerea vitezei de deplasare a autovehiculului la un nivel prestabilit dar, fata de sistemul clasic de control al vitezei de croaziera, permite, totodata, si adaptarea acesteia astfel incat sa se asigurare o distanta optima de siguranta fata de vehiculul din fata. Monitorizarea distantei se realizeaza cu ajutorul unui senzor radar capabil sa detecteze vehiculul din fata de la o distanta de peste 120 m, indiferent de conditiile de vizibilitate (ceata, fum, praf etc.). Modulul ACC gestioneaza sistemul de control al motorului si sistemele de franare auxiliare ale autovehiculului (retarder, frana de motor etc.) pentru a controla viteza de deplasare. Daca autovehiculul se apropie, totusi, de un altul cu o viteza prea mare, retarderul si frana de motor fiind insuficiente pentru asigurarea distantei optime de siguranta, atunci semnale sonore si vizuale alerteaza soferul pentru a incepe el sa franeze.         

  • ACCESORIU
  • Componenta anexa a unui vehicul, care insoteste sau completeaza, suplimentar, un element principal al acestuia, in afara procesului de fabricatie. Accesoriile auto sunt, de regula, elemente de tuning si cosmetizare.

  • ACEA
  • Abreviere pentru Asociatia Constructorilor Europeni de Automobile, organism infiintat in 1991 si care acum are 13 membri (Grupul BMW, Porsche, Peugeot-Citroen, Renault, Scania, Fiat, DAF, DaimlerChrysler, Volkswagen, Ford Europa, GM Europa, Volvo si MAN). Asociatia are sediul principal la Bruxelles, in Belgia.Cea mai mare realizare a acestei asociatii a fost editarea unei norme pentru uleiuri, care simplifica foarte tare alegerea uleiului de la benzinarie de catre client.

  • ACROSARE
  • Agatare din mers a unui vehicul de un altul sau de un obstacol.

  • ACTIONARE HIBRIDA
  • Un vehicul are doua motoare care preiau pe rand actionarea. De regula exista un motor cu ardere si un electromotor. Incarcarea acumulatorilor pentru electromotor se realizeaza prin actionarea cu gaz sau benzina.

  • ACTIONARE HIDRAULICA
  • Operatie mecanica ce se bazeaza pe incompresibilitatea lichidelor (de regula ulei si cateodata apa) si pe proprietatile acestora de a intampina rezistenta atunci cand sunt impinse cu putere intr-un cilindru mic sau printr-un orificiu; astfel se mareste puterea fortei aplicate. Franele si ambreiajul hidraulice folosesc acest principiu.

  • ACTUATOR
  • Element de actionare (motor electric, electromagnet etc.) folosit in sistemele automate (controlate electronic) pentru executarea comenzilor.

  • ACVAPLANARE
  • Fenomen care se produce atunci cand profilul anvelopei nu evacueaza apa acumulata in zona petei de contact cu calea de rulare, formandu-se astfel o pelicula de apa de 1 ... 2 mm intre drum si pneu, deci o pierdere a aderentei si o lipsa totala de controlului asupra vehiculului. Aparitia acestui fenomen este favorizata de mersul cu viteza ridicata pe drum umed, de uzura pneurilor, tipul benzii de rulare a anvelopei etc.

  • ADITIVA
  • A adauga un aditiv la o substanta (ulei, benzina etc.) pentru a-i ameliora proprietatile sau pentru a obtine noi calitati.

  • ADMISIE NORMALA/NATURALA
  • Tip de admisie direct din atmosfera a aerului necesar functionarii motoarelor cu ardere interna, in mod natural, prin aspiratie. Din acest considerent, in jargonul automobilistic, sunt folositi si alti termeni, cum ar fi: aspiratie normala, admisie naturala sau aspiratie naturala.

  • AER CONDITIONAT
  • Sistem de racire a aerului circulat in interiorul unui autovehicul, cu scopul asigurarii unui climat placut pentru pasageri, in special in timpul zilelor caniculare de vara.

  • AERATOR
  • Grila orientabila plasata la extremitatea conductelor de ventilatie, care permite dirijarea aerului pulsat in habitaclu.

  • AERODINAMICA
  • Ramura a mecanicii care se ocupa de miscarea gazelor (in special a aerului) si de efectele lor asupra fluidelor. La proiectarea masinilor, deplasarea pozitiva sau negativa a curentului de aer este studiata in tunele aerodinamice. Este de preferat ca deplasarea negativa sa apese vehiculul cat mai aproape de sol. Rezistenta masinii la frecarea cu aerul este de asemenea studiata.

  • AGV
  • Abreviere preluata din limba engleza pentru Automated Guided Vehicle (vehicul ghidat automat), vehicul echipat cu un sistem de ghidare automata care il face capabil sa parcurga anumite trasee prestabilite. Spre deosebire de robotii traditionali, AGV-urile nu sunt manipulatori, ele sunt manevranti de vehicul programati sa urmeze un traseu de ghidare.            

     

  • AGVS
  • Abreviere preluata din limba engleza pentru Automated Guided Vehicle System (sistem pentru vehicul ghidat automat), sistem care presupune vehicul, ghidaj, comanda si control etc. 

  • AIRBAG
  • Echipament auto de securitate pasiva a pasagerilor, controlat electronic, denumit si Sistem de Retinere Suplimentara (SRS). In caz de coliziune, airbagul se activeaza automat, un generator pirotehnic umpland cu gaz (azot), aproape instantaneu, un sac special de plastic, cu scopul de a proteja ocupantii automobilului de posibile raniri grave.         

    Sac de nylon care, in cazul unei ciocniri, se umfla fulgerator, la ordinul venit de la un sistem de comanda, sprijinind actiunea centurii de siguranta. A aparut in 1980, la Mercedes Clasa S, initial pentru sofer, iar in 1988, si pentru copilot. Succesul a venit in 1992, cand VW Golf era prima masina ce oferea in intregime protectia sacilor cu aer. Mai recent au aparut airbagurile pentru coleziuni laterale, cele care protejeaza bazinul si capul.

     

  • ALARMA
  • Sistem electronic de semnalizare acustica si optica a oricarei tentative de a agresa un autovehicul sau de a patrunde neautorizat in interiorul acestuia.

  • ALEZAJ
  • Diametrul nominal interior al cilindrului unui motor cu ardere interna, al unui compresor etc., exprimat in mm. Diametrul cilindrului unui motor cu piston care functioneaza cu benzina sau abur. Capacitatea cilindrica poate fi marita prin cresterea diametrului cilindrului (realezare).

     

  • ALTERNATOR
  • Generator sincron, care transforma energia mecanica primita de la motor in curent electric alternativ, apoi in curent continuu, fiind prevazut cu redresor static. Energia electrica generata de alternator serveste, pe de o parte, la reincarcarea bateriei si, pe de alta parte, la alimentarea consumatorilor, atunci cand motorul functioneaza.

  • AMBREIAJ
  • Dispozitiv mecanic, hidrodinamic sau electromagnetic cu ajutorul caruia se poate cupla sau decupla motorul de transmisie, lin si fara socuri, protejand totodata (prin patinare) motorul si transmisia de suprasarcini. Mecanism care foloseste placute impregnate cu un material pentru frictiune pentru a transfera energia de la motor la puntea tractoare. Este folosit la schimbarea vitezelor pentru a accelera. Ambreiajul este de asemenea folosit pentru a izola componentele care se rotesc de cele fixe, reducand incarcatura de soc dintre acestea. Vehiculele cu transmisie manuala folosesc ambreiajul pentru a transfera puterea de la cutia de viteza la roti. Compresoarele de aer conditionat folosesc si ele ambreiaj.

  • AMBREIAJ HIDRAULIC
  • Ambreiaj al carui principiu de functionare se bazeaza pe transmiterea momentului motor ca urmare a fortei de turbionare creata prin asocierea unei pompe centriguge cu o turbina (ambele cu palete radiale) intr-un singur agregat, folosind ca agent de lucru un ulei hidraulic adecvat. Orice dispozitiv care transfera puterea intre dispozitivele de intrare si cele de iesire, cu ajutorul unui fluid. Un ambreiaj hidraulic consta in principal din doua ventilatoare inchise intr-o carcasa umpluta cu ulei. Ventilatorul de intrare agita uleiul, iar acest ulei, la randul lui, invarte ventilatorul de iesire. Un astfel de ambreiaj face ca arborele de intrare sa aiba o viteza diferita de arborele de iesire.

  • AMBREIAJ MECANIC
  • Ambreiaj al carui principiu de functionare se bazeaza pe transmiterea momentului motor ca urmare a fortei de frecare produsa intre suprafetele unor discuri de frictiune puse in contact, cu volantul motorului si, respectiv, cu placa de presiune a ambreiajului, prin intermediul unor arcuri de presiune (elicoidale sau tip diafragma).

  • AMORTIZARE
  • Miscarea unei roti care comprima suspensia.

  • AMORTIZOR
  • "Dispozitiv disipator de energie care serveste la atenuarea unui soc, a unui zgomot sau a vibratiilor unui sistem tehnic; denumire laconica pentru amortizorul telescopic al suspensiei; sinonim cu telescop."

  • AMORTIZOR TELESCOPIC
  • Atenuator de socuri bazat pe disiparea energiei datorita trecerii fortate a unui fluid prin unul sau mai multe orificii calibrate sau prin supape cu resorturi tarate. Se monteaza in paralel cu elementul elastic al suspensiei (arcul) si poate fi mono sau bitubular. Este de tip telescopic deoarece are o forma tubulara, tija pistonului glisand in cilindrul fluidului de lucru, mai mult sau mai putin, in functie de dezbaterea rotii si de oscilatiile caroseriei.

  • AMPATAMENT
  • Distanta (in mm) dintre axa rotilor fata si axa rotilor spate ale unui vehicul directionat conform mersului in linie dreapta, parametru constructiv ce caracterizeaza maniabilitatea si tinuta de drum a unui vehicul; cu cat ampatamentul este mai mare, cu atat tinuta de drum este mai buna, in schimb, maniabilitatea va fi afectata in special in ce priveste abordarea curbelor prericuloase. In jargonul automobilistic, se mai numeste si distanta dintre axe.

  • AN - MODEL
  • Anul declarat de constructor, din ratiuni comerciale, ca an de fabricatie al unui vehicul si lansat, de regula, in avans cu 6 luni fata de anul calendaristic. De exemplu, un vehicul inregistrat ca an-model 2005 s-a produs incepand cu luna iulie 2004 pana in iunie 2005. Lansarea in fabricatie a fiecarui an-model presupune, pentru constructor, o noua definire a gamei de produse, fara a ca aceasta sa presupuna insa modificari majore. V. an de fabricatie.      

     

  • AN DE FABRICATIE
  • Anul indicat de constructor, prin marcare, pe placuta de identificare a vehiculului. Conform standardului ISO 3779, anul de fabricatie este codificat cu o litera sau o cifra identificata pe pozitia a 10-a din structura codului de identificare a vehiculului, cod format din 17 caractere. Anul de fabricatie nu coincide intotdeauna cu anul calendaristic ci cu asa-numitul an-model, lansat de constructori in avans, de regula, imediat dupa vacanta de vara, care coincide cu perioada de revizie tehnica a liniilor de fabricatie. De asemenea, anul de fabricatie nu coincide intotdeauna cu anul vanzarii autovehiculului si nici cu anul punerii in circulatie a acestuia.

  • ANGRENAJ CONIC
  • Set de roti dintate conice care permit ca miscarea sa fie transmisa sub un unghi.

  • ANGRENAJ DE DIFERENTIAL
  • Angrenajul care transmite puterea motorului la puntea motoare si este pozitionat astfel incat sa permita ca rotile din spate sa se invarta la viteze diferite atunci cand vehiculul se incadreaza intr-o curba.

  • ANGRENAJ ELICOIDAL
  • Roata dintata cu dinti inclinati fata de arbore. Avantajul acestui angrenaj este acela ca doi dintre dinti sunt cuplati in orice moment, miscarea decurgand mult mai lin si fara zgomot.

  • ANGRENAJ HIPOID
  • Tip de transmisie diferentiala care foloseste o roata dintata conica cu dinti in spirala la arborele de actionare si care ii permite rotii dintate sa fie pozitionata sub centrul angrenajului inelar aflat pe arbore. In felul acesta este posibil ca podeaua masinii sa fie
    pozitionata cat mai jos

  • ANGRENAJ PLANETAR
  • Tip de angrenaj folosit de Benz, in care niste mici pinioni se invart  in jurul unui angrenaj central si trec printr-un inel circular.

  • ANGRENAJUL
  • Roti cu zimti de angrenaj care trimit puterea intre arborii de miscare. Atunci cand rotile de angrenaj sunt de masuri diferite, apare o diferenta intre raportul de viteza. Angrenajul este construit din otel dur.

  • ANSAMBLU DE SCULE
  • Set de scule standard sau speciale necesar pentru producerea unei anumite piese. Aici sunt incluse caprele de montaj, dispozitivele de fixare, aparatele de masura si cele de taiat, dar nu si sculele de prelucrare

  • ANTI-APUPARE LA VITEZA
  • In mod similar ca la anti-plonjare, aceasta caracteristica a suspensiei foloseste fortele induse de acceleratie la suspensia din spate pentru a reduce apuparea.

  • ANTI-PLONJARE
  • Caracteristica reglabila a suspensiei din fata care transforma fortele induse de franare in tijele de suspensie, intr-o forta verticala care are tendinta de a ridica corpul, in felul acesta reducandu-se plonjarea cauzata de franare.

  • ANVELOPA
  • Componenta principala a pneului, putand chiar sa il substituie total atunci cand preia si rolul camerei de aer; de aceea, sinonimia anvelopa - pneu este unanim acceptata (v. pneu). Un tub circular din cauciuc natural sau sintetic si tesatura si care, uneori, contine si otel, amplasat in extremitatea interioara a rotii masinii si care este rezilient datorita faptului ca este umplut cu aer sub presiune.

  • ANVELOPA PENTRU TOATE ANOTIMPURILE
  • V. pneu ""all season"". Functie de traducerea termenului englezesc ""all season"", se mai numeste si anvelopa pentru orice anotimp

  • Apex
  • Punctul/punctele sau zona aflate pe o linie care intersecteaza un unghi si care ating raza interioara a unghiului.

  • API
  • Acronim preluat din limba engleza pentru American Petroleum Institute (Institutul American al Petrolului), institut infiintat in 1919 si cunoscut, in domeniul auto, in special printr-una dintre clasificarile consacrate in domeniul uleiurilor de motor.

  • APIA
  • Acronim pentru Asociatia Producatorilor si Importatorilor de Automobile, asociatie infiintata in 1994 ca sa reprezinte si sa promoveze interesele producatorilor si importatorilor romani de automobile, componente auto, accesorii si echipamente de service.           

  • APRINDERE DUBLA
  • Sistem de aprindere cu doua bujii pe cilindru, sistem dezvoltat de Alfa Romeo in anii '90 cu scopul de a obtine un plus de putere simultan cu o reducere substantiala a emisiilor poluante. Sistemul promovat de Alfa Romeo a fost denumit Twin Spark (TS) si, in limba romana, s-a tradus prin aprindere dubla sau dubla aprindere. Doua bujii pe cilindru, care garanteaza o aprindere sigura a amestecului combustibil-aer. In plus, aprinderea dubla reduce lungimea frontului de flacara din cilindru si astfel se imbunatateste eficacitatea- caci compresia poate fi ridicata fara sa apara pericolul bataii. Alfa Romeo si Mercedes-Benz folosesc, in zilele noastre, cate doua bujii pe cilindru, ceea ce italienii numesc "Twin Spark" 

  • APUPARE
  • Inclinare longitudinala a unui vehicul, cu partea fata mai sus decat partea spate, ca urmare a incarcarii neuniforme (incarcare prea mare pe spate); inversul plonjarii. Apuparea reprezinta afundarea partii din spate a masinii care se intampla la o accelerare dura. Apuparea este cauzata de transferul de incarcatura de la suspensiile din fata la cele din spate  

  • ARBORE ANTI-VIBRATII
  • Denumire mai putin folosita a arborelui de echilibrare, bazata pe faptul ca, prin utilizarea acestui arbore, se obtine obtine o ameliorare a vibratiilor specifice functionarii motoarelor cu ardere interna . V. arbore de echilibrare.         

  • ARBORE COTIT
  • Element component al mecanismului motor care permite transformarea miscarii liniare a pistonului in miscare de rotatie, prin el transmitandu-se apoi cuplul motor care pune in miscare autovehiculul sau alti consumatori de energie mecanica. Se mai numeste si vilbrochen sau arbore motor.     

  • ARBORE DE COMPENSARE
  • Denumire mai putin folosita a arborelui de echilibrare, bazata pe faptul ca, prin utilizarea acestui arbore, se obtine obtine o compensare a iregularitatii ciclice specifice functionarii motoarelor cu ardere interna . V. arbore de echilibrare. Un arbore care, atunci cand se roteste, vibreaza astfel incat reduce sau anuleaza unele din vibratiile produse de motor. Chiar daca nu sunt esentiali pentru functionarea motorului, arborii de compensare devin din ce in ce mai folositi. Motoarele de 4 cilindri folosesc doi arbori de compensare care se invart in directii diferite, de ambele parti ale vilbrochenului motorului. Motoarele cu trei cilindri sau cele cu sase cilindri in V folosesc un singur arbore de compensare.   

  • ARBORE DE DISTRIBUTIE
  • V. arbore cu came.       

  • ARBORE DE ECHILIBRARE
  • Arbore prevazut cu contragreutati, antrenat de arborele cotit al motorului si destinat reducerii vibratiilor datorate fortelor si momentelor de inertie ale mecanismului motor. Este o componenta optionala a motorului, specifica doar anumitor motoare pentru care se doreste realizarea unui rafinament functional deosebit. Functie de numarul si dispunerea cilindrilor, se pot folosi unul sau doi arbori de echilbrare pe motor. Se mai numeste si arbore de compensare sau arbore anti-vibratii.     

  • ARBORE MOTOR
  • V. arbore cotit.             

  • ARBORE RADIAL RASUCIT
  • Arbore semiindependent folosit la suspensiile rotilor din spate ale unei masini cu tractiune frontala. O punte orizontala face legatura intre rotile din spate. Aceasta punte se poate rasuci pentru a reduce efectul cauzat de miscarea unei roti asupra celeilalte. Arborele radial rasucit este mult mai putin costisitor decat un sistem de suspensii independente si, de asemenea, mult mai compact.

  • ARBORE RIGID
  • Sustine rotile care nu sunt actionate de motor.

  • ARBORE ROTITOR
  • Arbore care transmite puterea fie prin semiarbori sau prin lanturi laterale. Opusul arborelui fix.

  • ARBORE SECUNDAR
  • Un arbore rotitor care transfera puterea de la transmisie la rotile din spate.

  • ARBORELE CU CAME
  • Arbore care are pe el niste proeminente numite came cu ajutorul carora comanda inchiderea si deschiderea supapelor. El este antrenat de catre vilbrochen prin lant, curea dintata sau angrenaj. Se mai numeste si arbore de distributie sau (impropriu) ax cu came. Un arbore rotitor care are came sau dinti externi, folosit la inchiderea si deschiderea valvelor de cilindru ale unui motor. Vilbrochenul pune in functiune arborele cu came prin parghii, curele sau lanturi            

  • ARBORELE CU CAME IN CHIULASA
  • Solutie constructiva de motor cu ardere interna la care mecanismul de distributie are arborele cu came dispus in chiulasa, deasupra supapelor. Motoarele avand arborele cu came dispus in chiulasa se numesc motoare OHC (Over Head Camshaft - arbore cu came in chiulasa). V. motor OHC.  Tip de dispunere a comandei supapelor in care arborele(ii) cu came se afla in chiulasa(ele) de cilindru. Atunci cand arborele cu came este pozitionat in apropierea supapelor,componentele comenzii supapelor pot fi mai rigide si mai usoare, permitand astfel supapelor sa se deschida si sa se inchida mai rapid iar motorului sa aiba o turatie mai mare. Atunci cand arborele cu came in chiulasa este doar unul, acesta actioneaza toate supapele din chiulasa. Daca arborii cu came in chiulasa sunt doi, atunci unul din arbori actioneaza supapele de admisie, iar celalalt supapele de evacuare.

  • ARC
  • Organ elastic, componenta a unei masini sau mecanism, care are proprietatea de a reveni la forma initiala dupa ce a fost deformat ca urmare a unei solicitari in limitele pentru care a fost dimensionat.  

  • ARC CU FOI
  • Element elastic specific, in general, suspensiilor rigide, compus din mai multe lamele flexibile de otel, usor curbate si de lungimi variabile, foaia cea mai lunga fiind cea de deasupra, care asigura legatura cu caroseria. Se mai numeste si arc lamelar.       

  • ARC ELICOIDAL
  • O bara de metal elastic, in forma de spirala, care poate fi comprimat sau extins fara a suferi o deformatie permanenta. Este folosit pentru a izola vehiculul de drum. Arcurile elicoidale sunt de preferat fata de cele plane si sunt folosite mai ales ca arcuri de suspensie.

  • ARC PLAN